duminică, septembrie 30, 2007
Stii ce vrei?
Daca nu ai un scop concret oportunitatile trec pe langa tine si te lasa in urma, iar tu ramai acolo si ajungi undeva la sfarsit sa vezi ca viata ta nu a avut sens, sau iti dai seama ca au fost multe lucruri pe care ai fi putut sa le faci, dar nu le-ai facut. Da, e putin cam dur, insa banuiesc ca fiecare dintre noi regretam, oricat de tineri am fi (bine, nu chiar oricat) anumite 'trenuri' in care nu ne-am urcat.
Sincer, cred ca daca nu te agati de un scop, de un vis, pe care sa il transformi intr-o dorinta puternica, in ceva care sa te obsedeze, te vei plimba mereu prin gara, nu te vei putea hotori ce tren sa iei, ba eventual te vei sui intr-unul si vei cobori la urmatoarea statie cautand calea de intoarcere.
Asa ca gandeste-te serios ce vrei, vizualizeaza asta, scrie, gandeste-te mereu la ce ti-ai propus si actioneaza. Ideea e sa iti intre suficient de tare in cap, incat sa nu te mai tenteze si alta destinatie. Totusi nu ma intelegeti gresit, nu vorbesc de 1 singur vis, doar ca sunt lucruri care trebuie sa fie albe sau negre si atunci trebuie sa stii exact ce vrei.
Daca totusi nu iti dai seama, citisem la un moment dat ca merge sa te gandesti ca ai 90 de ani. Apoi intreaba-te cum ti-ar placea sa fi aratat viata ta. Ce ti-ar fi placut sa fi facut, ce locuri ti-ar fi placut sa vizitezi, in ce mediu ti-ar fi placut sa stai, etc. Acum ai vise, pe care le poti transforma foarte usor un scopuri.
Singura regula ar fi ca nu exista nicio limita,(logic ar fi ca paranteza asta sa seteze totusi niste limite, dar avand in vedere ca omul a zburat, a calatorit pe luna si a clonat fiinte, mi-e cam greu sa scriu asta) si ca esti in stare de orice. Si am vorbit deja despre potential. Fii curajos si ai incredere in tine. Vizualizeaza si scrie ce iti doresti. Fa un plan.
Tu esti singurul de care depinde viata ta. :)
marți, septembrie 25, 2007
Timpul
Te-ai gandit vreodata ca viata trece aproape pe nesimtite pe langa tine? Stiu ca suna ca inceputul unei reclame la o companie de asigurari de pensii, dar adevarul e ca majoritatea dintre noi traiesc ori in viitorul indepartat ori in trecut.
Asadar,
*ori ne amintim de greselile si momentele grele din trecut, incarcandu-ne negativ, traind prin ele,
*ori incercam sa ne imaginam un viitor indepartat formidabil, insa avem senzatia ca totul se va schimba de la sine, continuand sa amanam luatul oricarei initiative.
Cei din prima categorie deja au renuntat cu mult timp in urma si spun ca viata lor nu are sens, ca deja imprejurimile sau 'soarta' le-a rapit sansa.
Majoritatea celor din a doua categorie se trezesc la sfarsitul vietii si dau vina pe altii (copii, familie, sef, servici, imprejurimi) ca nu au reusit, cand defapt vinovatii sunt ei insisi pentru ca nu au stiut sa actioneze la timp.
'Serios', chiar putem invinui imprejurimile sau pe cei din jurul nostru?
Exista atatea povesti despre oameni care au reusit sa iasa si din cea mai adanca prapastie, incat nu ar trebui sa avem curajul sa spunem nu pot.
Exista atat de multe povesti despre oameni care au reusit sa faca ceva formidabil, pornind de la o idee minora, de la o initiativa de moment, incat nu ar trebui sa indraznim sa spunem mai tarziu sau mai am timp.
Si atunci?... Foloseste-te de fiecare secunda. Oricat de jos esti, te poti ridica. In momentul de fata iti folosesti cam 5% din capacitatea creierului tau. Chiar crezi ca in restul de 95% nu vei gasi forta necesara sa iesi din situatia in care te afli acum???
Evita amanarea. Incearca sa te debarasezi de ‘mai tarziu’.
Si nu in ultimul rand traieste acum, in prezend, bucura-te de ce ai. Daca nu iti iese, fa o lista cu toate lucrurile pe care le ai si ai sa vezi ca esti una dintre cele mai norocoase persone din lume. Pare greu de crezut? Incearca. In definitiv nu prea ai nimic de pierdut. Ai pierdut deja mult timp pe lucruri care chiar nu te-au ajutat cu nimic.
Pana data viitoare, zambeste. :)